Turnul cu Ceas
Monumental si impozant, cu o inaltime de 64 de m, are la baza forma unui dreptunghi cu laturile de 14 x 8,66 m; pe acest dreptunghi cu intarituri
boltite se ridica patru etaje; al cincilea etaj, retras in interior cu 1,40 m, este inconjurat de un balcon deschis. Linia dreapta, fara ornamente a primelor doua etaje, taiata ici-colo de ferestre inguste, este intrerupta de opt console intre care existau inainte goluri de tragere; la etajul al treilea consolele ies din perete cu cca 3 m, intarind impresia de forta si masivitate a turnului. Acoperisul, piramidal, inalt de 34 m, are prima parte acoperita cu tigla smaltuita; deasupra lui se ridica doua cupole, in forma de bulb, invelite cu tabla de cupru; acoperisul se incheie cu un mic glob de aur, iar deasupra globului se inalta un stalp meteorologic, in varful caruia se afla un cocos ce se roteste in bataia vantului; daca cocosul sta cu fata spre apus sighisorenii stiu ca va ploua. Deasupra galeriei de lemn, pe cele pat ru laturi ale bazei acoperisului se ridica patru turnulete inalte de 12,5 m care par, acum, doar elemente decorative. Pana la sfarsitul secolului al XVII-lea erau insemne ale autoritatii sfatului Cetatii, caruia i se acordase dreptul de judecata si de condamnare la pedeapsa capitala.
Partea de jos a Turnului cu ceas a fost construita in secolul al XIV-lea. Parterul are aceiasi forma ca si a Turnului croitorilor din partea opusa a cetatii. Peretii parterului au o grosime de 2,35 m, iar ai primelor doua etaje de 1,30 m si sunt construiti din piatra de rau. Nu putem sti cum era acoperisul inainte de incendiul din 1676. Din documente aflam ca a fost renovat in anul 1618, iar in 1616 primaria a cumparat instrumente muzicale pentru ca, in zilele de sarbatoare, fanfara sa cante in galeria de la etajul cinci al turnului. Forma actuala a Turnului cu ceas dateaza din anul 1677, cand a fost renovata si Biserica Manastirii, de Veit Gruber din Tirol, Filip Bonge din Salzburg si dulgherul Valentinus Ausländer in stil ba roc. Intre glob si stalpul meteorologic pe care troneaza cocosul, s-a intercalat o semiluna: era perioada dominatiei otomane. In 1704, cand cetatea a suportat puternicul atac al curutilor, globul si cocosul au fost lovite, rezistand totusi cateve decenii; cu ocazia reparatiei efectuate in 1774, de catre mesteri localnici, semiluna este inlocuita cu un vultur bicefal (era perioada stapanirii habsburgice). Dupa mai bine de un secol, in 1894, are loc o renovare generala a turnului; tiglele simple ale acoperisului sunt inlocuite cu tigle smaltuite, colorate in alb, galben, rosu si verde; in partea stanga a fatadei dinspre Orasul de jos, cea care incadreaza ceasul, este pictata stema municipiului si a celor sapte scaune sasesti; in dreapta fatadei, o inscriptie in limba latina mentioneaza marele incendiu din 1676 si aminteste renovarile succesive.
Pana in anul 1556, turnul a adapostit Sfatul cetatii, pentru ca dupa adoptarea Reformei si alungarea calugarilor, primaria sa se mute in fosta manastire, in Turnul cu ceas ramanand judecatoria, depozitul de arme si munitii, corpul de garda si inchisoarea.
La etajul al treilea, intr-o camera boltita, cu nervuri in arc, ne intampina secolele XVII si XVIII; atrage atentia mobilierul realizat intr-o suita de stiluri, de la cel renascentist la biedermaier. O farmacie cu vechi instrumente medicale si borcane cu inscriptii ciudate, unele pastrate de la vestitul farmacist Andreas Bertram de pe la 1670, cele mai multe din timpul Mariei Tereza (1740-1780), ne dau o idee asupra stadiului si evolutiei farmaceuticii si tehnicii medicale a timpului in comparatie cu cea de azi. La etajul al IV-lea se afla mecanismul ceasului din turn. Are doua cadrane cu diametrul de 2,4 m asezate pe fatadele turnului dinspre cetate si dinspre Orasul de jos. Alaturi de cadrane sunt taiate in zid nise inalte de 2,4 m si late de 1,8 m unde se afla figurinele care simbolizeaza zilele saptamanii. Nu se cunoaste data cand a fost instalat ceasul din turn si figurinele sale. Prima mentiune atesta ca, in anu l 1648. Cadranul ceasului este innoit si s-au adaugat sferturile de ora de catre ceasornicarul Johannes Kirschel, platit de oras. Deoarece nisele unde sunt dispuse figurinele par a fi practicate odata cu ridicarea zidului se poate presupune ca si inainte ar fi existat unele figurine distruse, probabil, impreuna cu ceasul, in timpul incendiului din 1676. Figurine le sunt refacute in forma pastrata pana azi, in anul 1677. Reparat in mai multe randuri, ceasului i se adapteaza, in 1906, un mecanism electric, la care figurinele n-au putut fi conectate. Ele au reinceput sa functioneze in anul 1964.
Figurinele, inalte de 0,80 m, sculptate in lemn de tei, au fost pictate in culori tari si contrastante, estompate acum de patina timpului. Spre Orasul de jos ele reprezinta simboluri ale zilelor saptamanii, iar spre cetate, imaginile fixe redau pacea, justitia si dreptatea. Spre cetate, nisa are la baza o papusa invesmantata in albastru, cu o ramura de maslin in mana; ea simbolizeaza zeita pacii. In dreapta, un tobosar cu camasa albastra bate sferturile de ora; deasupra lor, in albastru deschis si verde se afla zeita dreptatii, cu balanta in mana si zeita justitiei, legata la ochi si cu sabia ridicata. De-o parte si de alta doua figurine vestesc ziua si noaptea. Spre oras, nisa cuprinde, in partea de jos, acelasi tobosar care bate sferturile de ora. Alaturi se afla o figurina enigmatica: un barbat gol pina la brau, cu un sort zdrentuit. In partea superioara a nisei apar figurinele ce reprezinta zilele saptamanii. La ora 12 noaptea, odata cu ultima bataie a ceasului, imagi nea zilei trecute se deplaseaza facand loc imaginii zilei care incepe.
Duminica
Duminica ziua soarelui, este reprezentata printr-o femeie in haina albastra si fusta rosie, care are in jurul capului raze aurii. E un simbol al aurului.
Luni
Lunea, simbolizata de zeita Lunii, Selene (identificata si cu Artemis sau Diana, zeite ale vanatoarei si protectoare ale animalelor), este imbracata intr-un costum albastru deschis. Stapana noptii are in maini arcul si sageata, iar pe cap luna in forma de secera, simbol al argintului.
Marti
Zeul Marte, imagine a razboiului si a mortii, reprezinta ziua de marti: un barbat cu camasa rosie si pieptar albastru, cu cizme si in maini cu o sulita. Pe cap are semnul zodiei berbecului si simbolul medieval al fierului.
Miercuri
Curierul zeilor, el insusi zeu al comertului, Mercur (Hermes, la greci) reprezinta ziua de miercuri. Apare ca un flacaiandru semet, cu camasa rosie, pieptar verde si cizme cu sireturi. Semnul de pe cap simbolizeaza mercurul care ajuta la extragerea aurului (soarele) si a argintului (luna).
Joi
Ziua de joi este simbolizata de parintele zeilor, Jupiter (Zeus, la greci); poarta o coroana aurie pe cap si e imbracat cu o camasa rosie si o manta de hermina. Isi sprijina piciorul drept pe globul pamintesc si tine in maini i nsemnele fulgerului si tunetului. Poarta pe cap simbolul cositorului care protejeaza alte metale impotriva coroziunii si creaza aliaje noi.
Vineri
Venus (Afrodit, la greci), zeita frumusetii careia un amoras inaripat ii tine o oglin da, simbolizeaza ziua de vineri. Cocheta, are pieptul si piciorul drept dezvelite; cu fusta verde captusita cu rosu, mangaie cu dreapta amorasul. Pe cap, simbolul astrologic al planetei Venus (Luceafarul) era si simbol al cuprului.
Sambata
Sambata este reprezentata de zeul Saturn, tatal zeilor (asimilat cu Chronos, timpul), dar si zeu al agriculturii, al pacii si al abundentei. Figura cu barba, camasa albastra si fusta rosie, are piciorul drept in forma de proteza, vopsit in negru. Pe cap poarta simbolul plumbului, al noptii, opus luminii si soarelui, sambata fiind seara saptamanii.
Este o prisma de plan patrat,de dimensiuni relativ reduse,cu un acoperis simplu.Forma sa il recomanda ca pe unul din cele mai vechi turnuri,facand probabil parte din acel prim sistem defensiv al cetatii.
Turnul Cositorarilor
Inalt de 25 m,el porneste de la o baza patrata,apoi devine pentagonal si se largeste spre a deveni octogonal,in timp ce acoperisul are plan hexagonal.O inscriptie pierduta preciza faptul ca,in 1583,s-au facut reparatii si probabil tot atunci s-a construit si bastionul de artilerie dinspre Orasul de Jos.
Turnul Franghierilor
Datand probabil din secolul al XIII-lea,acest turn a facut parte din fortificatia initiala de pe varful dealului.De plan patrat,cu forme simple,este astazi locuinta paznicului cimitirului.
Turnul Macelarilor
De la Turnul Franghierilor,zidul cetatii coboara spre nord-est pana la Turnul Macelarilor. Portiunea de zid dintre cele doua turnuri s-a pastrat intacta asa ca se pot observa fazele de evolutie. Turnul Macelarilor are aspect de Renastere,o prisma octogonala suprainaltata pe un plan hexagonal pentru a obtine camp de tragere peste micul bastion de artilerie din fata sa.
Turnul Cojocarilor
Aflat la foarte mica distanta de Turnul Macelarilor,modest ca dimensiuni si forme, pe plan patrat, reparat si suprainaltat dupa incendiul din 1676, dateaza probabil din secolul al XV-lea.
Turnul Croitorilor
Acesta impune prin simplitate si masivitate si poate fi datat din secolul al XIV-lea.In timpul incendiului din1676 pulberaria orasului aflata aici a explodat,distrugand o mare parte din turn.
Turnul Cizmarilor
Aflat in extremitatea de nord-est a dealului cetatii, acest turn a fost mentionat in 1521, reconstruit in 1650 si modificat in 1681, el purtand pecetea barocului. Turnul a fost prevazut cu un bastion de artilerie, demolat in 1846.
Turnul Fierarilor
Construit in 1631, este un turn de flancare, remarcabil prin masivitatea sa. Rolul sau a fost si acela de a proteja Biserica Manastirii in caz de asediu. In 1631 a fost construit un bastion intre Turnul Fierarilor si Turnul Dogarilor, dar care a fost ulterior demolat.
Turnul Giuvaergiilor sau Aurarilor
Acest turn,impreuna cu Bastionul Castaldo, a fost in trecut cheia sistemului defensiv al orasului. In 1706.in timpul unui asediu a fost aruncat in aer bastionul si o parte din ziduri. Ulterior, Turnul Giuvaergiilor a fost lovit de un traznet in 1809 si a ars, in 1863 fiind demolat si transformat in sala de gimnastica. In 1935 a fost transformat in capela mortuara.
sighisoara
Turnul cu ceas (Turnul portii), principal punct de intrare in cetate, opus celui strajuit de Turnul croitorilor, se numeste asa datorita ceasului cu figurine, unic in tara noastra, aflat la etajul al patrulea; el constituie o imagine simbol a Sighisoarei si, spre deosebire de celelalte turnuri, ridicate si aparate de diferite bresle, Turnul cu ceas apartinea intregii comunitati, fiind sediul autoritatii publice. Intrarea in cetate prin Turnul cu ceas era deosebit de bine fortificata si aparata de trei porti. Prima poarta se afla sub bolta de trecere pe sub cladirea de azi a Casei de cultura. Ajungem in curtea de acces unde te copleseste maiestuozitatea turnului si forma masiva a barbacanei cu console puternice si guri de aruncare care strajuia poarta a doua. A doua poarta se inchidea cu usi masive de ste 
jar intarite cu drugi de fier, iar a treia poarta, cotita putin spre stanga, era incastrata in zidul turnului si se ridica pe scripeti ca o ghilotina. Aceasta s-a pastrat pana in anul 1867. Pe partea stanga a curtii de intrare se afla coridorul doamnelor batrane, o galerie acoperita, construita in 1780, care usura circulatia mai ales in timpul iernii. La capatul acestui coridor se afla camera corpului de garda care pazea intrarea. In partea dreapta a portii de sub turn se vede o chiliuta taiata in zid. Aici erau tinuti condamnatii la moarte in asteptarea executiei.
